sâmbătă, 5 martie 2011

Senectute

Reprezinti apusul unei zile, dar si a unei vieti,
Conglomerat de viscere, livid si fantomatic.
Prin ochii-ti lipsa sondez pana-n strafundul negurilor tale,
Sunt ganduri glaciare ce-ti misca aproape neinsufletita-ti frunte,
Iscoditori, serpii vicleni, doar ei iti mai aluneca prin vene,
Veninul lor te-a mistuit deja, clepsidra ta e aproape goala
Sunt ultimele fire de nisip, un ultim recital, un ultim rol
Pe scena vietii tale, o piesa in care joci, doar actul final.
Mai ai o ora, si apoi, vei fi cuprins de un fior de gheata,
O alergie stranie la viata, c-un categoric cinic rezultat.

4 comentarii:

  1. tot secretul vietii se reduce la atat:ea nu are nici-un rost;fiecare din noi gaseste insa unul............EMIL CIORAN sper sa-ti gasesti linistea sufleteasca.cu drag MM

    RăspundețiȘtergere
  2. da, sper si eu sa-ti gasesti linistea sufleteasca...

    RăspundețiȘtergere
  3. Te-ai apucat de compus poezii?! E retorica, nu tre' sa-mi raspunzi!

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Loading...