Nocturne

Cred că mi ar placea sa se facă un film despre mine. "Nicholas, spaima Thailandei". :))) Genul filmului: tragi-comedie! Noroc așadar cu bodyguard ul meu că a avut ideea genială să mergem acolo, că altfel nu cred că ajungeam eu atât de departe! Doamne ajută, la anu este a patra descălecare in Thailanda. Mă așteaptă acolo, printre altele, și nevestele, dornice să susțin economia Thailandei(deci și pe ele), dar și multe alte aventuri nebune. Anul viitor vreau să încerc durianul, jet ski ul și poate cocaină, dar mai mă gândesc. Pot să rămân și doar la iarba care m a consacrat. In seara asta, după un cui, mi am amintit visul meu umed, acela să fumez un pai cu o fată pe care o simpatizez. Și uite așa de la una la alta, renunț și la Thailanda și mă fac bărbat de casă. Problema este că am uitat cum să mai mă îndrăgostesc. Deși ai fi crezut că sunt deja doctor docent în îndrăgosteala, dar uite că nu i așa. Aș avea totuși o fată în minte atunci când vine vorba de fumat un pai, dar nu suntem din același deceniu și poate nici din același secol, și deci nici din același film! Mâine o să îmi fac curaj să vorbesc cu ea! Sau mai bine nu. Olanda nu este Thailanda. Și nici nu pot să merg fumat la muncă! Cum ar fi fost? Poate să fac așa în ultima zi de muncă. Vin fumat ... le ciupesc de fund pe toate fetele! :)) Sau doar pe cele singure, nu vreau sa umblu aiurea cu ochii vineți! Și apropo de asta, mi s a făcut poftă rău de o salată de vinete! Vezi, tot nevastă româncă trebuie sa îmi iau, pentru salata de vinete și zacuscă! Unde pot sa găsesc eu românce în Olanda? În cartierul Roșu ... La muncă chiar nu am, adică toate este luate, și mai bine că toate este luate. Și nici nu vreau sa iau în calcul și alte variante. Deși .. de dragul ipotezei, să spunem că este de vârsta mea ... am vrut să spun cu 10 ani mai tânără, adică vârsta mea emoțională. Poate chiar să o întreb mâine: Știi să faci salată de vinete? :))) O să creadă că sunt nebun! Deși fac eforturi substanțiale sa nu par! :)) Auzi aici cum m am băgat în seamă cu ea: " Hello, where are you from? Romania? You look like a romanian girl!" Și apoi am pomenit un nume ... dar fata nu se cheama Carmen, așa că nu a fost să fie telepatie între noi. Apoi am căutat o pe fb și pot să spun că dacă eram mai tânăr, sigur m aș fi îndrăgostit de ea, dar așa rămân cu nevestele mele thailandeze. De fapt era vorba de o turcoaică. Avem și turcoaice la muncă, unele dintre ele chiar simpatice. Ultima tipă de care m am îndrăgostit era poloneză, penultima slovacă. Valentina! Oare ce mai face? Și da, știe și ea că m am îndrăgostit de ea la vremea aia, pentru că i am spus eu! Adică scrisorile de dragoste, eu sunt de modă veche, old school, generația cu cheia de gât! Nu i scriu acum, că nu sunt chiar atât de fumat, și nici nu îmi primit un copil și oricum facem pariu că nu ar răspunde! Se cheamă efectul Nicholas! Parcă nu sunt eu atunci când încerc să par modest! :)) Am o teorie, mi a venit în minte în

timp ce ascultam psytrance: trebuie să asculți și să înțelegi muzica noilor generații ca să te înțelegi cu ei. Și Valentina asculta niște chestii ciudatele, dub step sau așa ceva. Evident am încercat să ascult și eu! Până la urmă a devenit mamă. Deși eu nu am avut nicio contribuție! :)) Cred că știu cum mi ar răspunde dacă aș întreba o dacă știe să facă baba ganush, pe fata de la muncă, misterioasa fata de la muncă, imaginara fata de la muncă: "Dar de ce întrebi?" Deși pare prea finuta să răspundă așa. Și cred că este și foarte timidă. Uite, încă ceva în comun! :))) Ar trebui sa o întreb ce fel de muzică asculta! "Nu te supăra, iubire, dar ce fel de muzică asculți?" In sfârșit o întrebare normală, la locul ei! :)) În sfârșit am găsit și eu un motiv să mă duc cu plăcere la muncă! :))